37 de producții românești la Zilele Filmului Românesc, TIFF 2019

Cele mai așteptate premiere și cele mai apreciate filme românești ale anului vin la cea de-a 18-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania. 37 de producții semnate de regizori autohtoni vor fi proiectate anul acesta în Zilele Filmului Românesc: 15 lungmetraje, multe dintre ele debuturi regizorale, și 22 de scurtmetraje. Autorii lor vor fi prezenți la Cluj alături de sute de profesioniști din industrie pentru un maraton de cinema românesc, care include cinci titluri în premieră absolută și o selecție de filme premiate în marile festivaluri internaționale. 23 de producții concurează pentru cele trei premii ale secțiunii: lungmetraj, scurtmetraj și debut.

Regizorul Claudiu Mitcu revine în programul Zilelor Filmului Românesc, de data aceasta împreună cu Mihai Mincan, alături de care semnează Emigrant Blues: Un road movie în 2 1/2 capitole, un documentar original inspirat de poveștile românilor plecați la muncă în Spania. Filmul va fi proiectat în premieră absolută în competiția românească, la fel ca și Arest, cel de-al doilea lungmetraj regizat de Andrei Cohn (Acasă la tata), despre un arhitect (Alexandru Papadopol) care este arestat în 1983 și împarte celula cu un colaborator al Securității (Iulian Postelnicu).

Încă dezorientată după moartea tatălui său, protagonista debutului în regie al lui Radu Dragomir, Mo,ajunge împreună cu prietena ei din copilărie în dormitorul profesorului la care tocmai a ratat un examen. Proiectul a fost selecționat încă din faza de lucru la Sarajevo, în 2017, în programul secțiunii CineLink, iar acum este gata să-i șocheze pe spectatorii TIFF, în premieră absolută pe marele ecran. Din distribuție fac parte Răzvan Vasilescu, Dana Rogoz și Mădălina Craiu.

Munteni, bănățeni, ardeleni, unguri, tătari, sași, germani sau evrei, cu toții reușim, cumva, să trăim împreună între granițele ce definesc România. Regizorul Șerban Georgescu încearcă în documentarul Jurnalul familiei -Escu să deslușească modul în care istoriile individuale se suprapun peste istoria colectivă a românilor, căutând răspunsuri împreună cu Ioana Pârvulescu, Mihaela Miroiu, Sorin Ioniță, Stelian Tănase, Theodor Paleologu, Vintilă Mihăilescu și ajutat de imagini din arhive personale.

Prima proiecție oficială a filmului va avea loc la TIFF, în cadrul Zilelor Filmului Românesc, în afara competiției, la fel ca premiera mondială Parking, cel mai recent lungmetraj regizat de Tudor Giurgiu și filmul care va deschide cea de-a 18-a ediție TIFF, în Piața Unirii din Cluj-Napoca. Povestea bazată pe romanul Apropierea, scris de Marin Mălaicu-Hondrari, urmărește aventurile unui poet (Mihai Smarandache) care emigrează ilegal în țara în care va descoperi marea iubire, dar și durerea depărtării de casă.

O surpriză pentru cinefili va fi cea mai recentă producție a regizorului Corneliu Porumboiu, proiectată la TIFF imediat după premiera mondială de la Cannes. În La Gomera, un poliţist român implicat în trafic de droguri ajunge pe insula omonimă din Spania pentru a învăţa El Silbo, un limbaj fluierat folosit de localnici, crucial pentru succesul operațiunii.

Monștri., debutul regizorului Marius Olteanu și singurul titlu românesc aflat și în competiția românească, și în cursa pentru Trofeul Transilvania. O poveste de dragoste despre compromis, presiuni sociale și revelații dureroase din viața unui cuplu, filmul de-o admirabilă rigoare formală va putea fi urmărit la TIFF pentru prima dată în România, după ce a fost prezentat în premieră în secțiunea Forum a Berlinalei din acest an și distins cu Marele Premiu la Sofia. Premiată pentru cea mai bună regie la Festivalul de la Varșovia, Anca Damian co-semnează, alături de Lia Bugnar, și scenariul la Moon Hotel Kabul, cu Florin Piersic Jr. în rolul unui jurnalist de investigație a cărui viață este complet dată peste cap de moartea misterioasă a femeii cu care avusese o aventură de-o noapte.

De succes în circuitul festivalier s-a bucurat și Alice T., cel mai recent film regizat de Radu Muntean, o poveste despre relația complicată a unei fete cu mama sa adoptivă, pe fondul unei adolescenţe zbuciumate și a unei sarcini pe care eroina intenționează să o păstreze. Filmul a fost lansat anul trecut la Locarno, unde protagonista, Andra Guți, a primit Premiul pentru cea mai bună actriță. La limita dintre realitate și ficțiune, Un prinţ şi jumătate, în regia Anei Lungu, spune povestea a trei prieteni nonconformiști a căror relație este pusă în pericol de moartea celui de-al patrulea membru al grupului. Protagoniștii sunt Marius Manole, Istvan Teglaș și Iris Spiridon, totodată coscenarista din viața căreia se inspiră povestea filmului, proiectat în 2018 la Sarajevo. Inspirat din realitate este și debutul duo-ului regizoral Cătălin Rotaru și Gabi Virginia Șarga, cu drama Să nu ucizi, bazată pe scandalul dezinfectanților din spitalele românești și prezentată anul trecut la Festivalul de la Varșovia.

Lansat recent, documentarul Distanța dintre mine și mine (r. Mona Nicoară și Dana Bunescu) explorează fricțiunea dintre memoria personală și arhiva oficială, construind un portret viu al poetei avangardiste Nina Cassian. Cel de-al doilea documentar din competiția românească, Timebox este debutul Norei Agapi, bazat pe cea mai amplă arhivă personală de peliculă din România. Tatăl regizoarei, fotograful și operatorul ieșean Ioan-Matei Agapi, a surprins momente-cheie ale Epocii de aur și imagini din istoria familiei în kilometri de peliculă, iar astăzi se confruntă cu indiferența statului care îl evacuează din imobilul în care a trăit o viață întreagă. Filmul a fost distins, în 2018, cu Premiul pentru cel mai bun documentar la Festivalul de la Jihlava.

Cinefilii care au ratat Moromeții 2, desemnat anul acesta Cel mai bun film la Gala Premiilor Gopo, vor avea ocazia să descopere continuarea, după 30 de ani, a celebrei ecranizări regizate de același Stere Gulea, în care Ilie Moromete (Horațiu Mălăele) şi fiul său, Niculae (Iosif Paștina) văd instalarea comunismului cu ochi diferiţi, de unde și conflictul mocnit dintre ei. Despre diferitele perspective asupra istoriei vorbește și filmul lui Radu Jude, ,,Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari’’. „Un atac caustic şi foarte actual la adresa negării Holocaustului în România şi a miopiei față de istorie” (Variety), filmul a făcut turul marilor festivaluri și a fost premiat cu Globul de Cristal la Karlovy Vary, în 2018.

Selecția Zilelor Filmului Românesc e întregită de 22 de scurtmetraje, multe dintre ele realizate de clujeni sau de absolvenți ai Facultății de Teatru și Film, Universitatea Babeș-Bolyai.

13 filme scurte concurează pentru premiul secțiunii: The Call (r. Anca Damian) – animația distinsă cu Premiul Juriului la Hong Kong, prezentată în Competiția din acest an la Sundance și proiectată în 2018 la Toronto, Afganistanii (r. Adrian Silișteanu), Patul lui Procust (r. Adrian Împărățel), prezentat anul trecut la Locarno, Havana, Cuba (r. Andrei Huțuleac), Opinci (r. Anton și Damian Groves), Roșu și albastru în proporții egale (r. Georgiana Moldoveanu) – prezentat în 2018 la Cannes, în cadrul secțiunii Cinéfondation, Doina (r. Pavel Brăila), Turnul din Pisa (r. Bogdan Ilieșu), Forma inimii în praf (r. Gheorghe Preda), Celed (r. Anghel Damian), Extrasezon (r. Ioachim Stroe), Un băiat normal (r. George Dogaru), Dumnezeu mama (r. Mihai Ghiță). Nouă scurtmetraje vor fi proiectate în afara competiției: Blue Boy (r. Manuel Abramovich), premiat cu un Urs de Argint la Berlin în acest an, Speranța (r. Sandra Rad), Cum înalți un zmeu (r. Lorand Gabor), Capra cu trei iezi (r. Victor Canache), Mișu și Ionică – Moartea găinii (r. IvascaEmy-Mirel), Nu trage perdeaua (r. Andrei Florescu), Învierea domnului Constantin (r. Cornel Brad), The Poison Child (r. Mick Davis) și Cele două execuții ale Mareșalului (r. Radu Jude).

Marcel Iureș, laureat cu Premiul de Excelență la TIFF 2019

Unul dintre cei mai aclamați și iubiți actori români de teatru și film, inegalabilul Marcel Iureș, va fi celebrat la cea de-a 18-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania. La gala de închidere din 8 iunie, pe scena Teatrului Național din Cluj-Napoca, unde a și debutat în urmă cu 40 de ani, actorul va fi distins cu Premiul de Excelență – un omagiu adus activității sale artistice impresionante.

Cu zeci de roluri interpretate pe scenele din întreaga lume, trei Premii UNITER și apariții numeroase în producții cinematografice de succes, alături de alte nume mari ale filmului, Marcel Iureș este astăzi unul dintre cei mai cunoscuți actori și unul dintre pionierii fenomenului teatral independent din România. Din 1995, el este președintele Fundației Teatrul Act, prima instituție artistică non-guvernamentală autohtonă, devenită în 1998 Teatrul Act, primul teatru independent cu sală proprie din România postdecembristă.

Marcel Iureș a absolvit Institutul de Arta Teatrală şi Cinematografică din București I.L. Caragiale, secţia actorie, la clasa profesorului Marin Moraru. Înainte de startul carierei sale artistice, a cochetat cu medicina și psihologia. Era un împătimit al lecturii, lucru care i-a îngreunat existența în timpul serviciului militar săvârșit imediat după terminarea liceului, dar care, totodată, i-a stimulat imaginația și i-a hrănit potențialul artistic. A debutat pe scena Teatrului Național din Cluj-Napoca, în 1978, iar prima apariție pe marele ecran a avut loc în același an, în rolul lui Franz Liszt din Vis de ianuarie (r. Nicolae Oprițescu). Au urmat nenumărate spectacole la Bulandra (1980-1992), Odeon (1992-1993) şi Teatrul Național I.L. Caragiale din Bucureşti, dar și roluri importante în cinema, în filme precum Să mori rănit din dragoste de viață (1983, r. Mircea Veroiu), Domnișoara Aurica (1986, r. Șerban Marinescu), Balanța (1992, r. Lucian Pintilie) sau Somnul insulei (1993, r. Mircea Veroiu).

Cariera internaţională a lui Marcel Iureş a început după turneul din 1994, susţinut în Marea Britanie cu spectacolul „Richard al III-lea”, în regia lui Mihai Măniuţiu. A refuzat oferte importante venite de la diferite teatre britanice considerând că ar fi doar un surogat la ceea ce făcea deja în România, dar nu și propunerile de roluri în producții hollywoodiene. A jucat alături de Brad Pitt, Antonio Banderas și Tom Cuise în Interviu cu un vampir (1994), nominalizat la două Premii Oscar, iar același Tom Cruise i-a fost coleg de platou și la filmările pentru Misiune: imposibilă (1996). Au urmat apoi roluri majore în The Peacemaker (1997, cu George Clooney şi Nicole Kidman) și Hart’s War (2002, cu Bruce Willis și Colin Farrell), iar în 2007 a apărut în megahitul de box-office Pirații din Caraibe: La capătul lumii, nominalizat la două Premii Oscar. A avut ocazia să colaboreze și cu marele regizor Francis Ford Coppola, în Youth Without Youth (2007), iar în ultimii 10 ani l-am mai putut vedea și pe micul ecran, în serialele Strike Back (2013), Crossing Lines (2013-2014) și The Game (2014).

În paralel, cariera lui cinematografică românească a continuat cu roluri memorabile în filme precum Faimosul Paparazzo (1998, r. Nicolae Mărgineanu), Mănuși roșii (2009, r. Radu Gabrea), serialul HBO În derivă (2010-2012), Tatăl fantomă (2011, r. Lucian Georgescu) și, cel mai recent, Octav (2017, r. Serge Ioan Celebidachi).

În 2019, Marcel Iureș intră în galeria marilor actori români distinși cu Premiul de excelență TIFF, susținut de Mercedes Benz. În onoarea sa, la TIFF 2019 va fi proiectat filmul regretatului Lucian Pintilie, O vară de neuitat, în care Iureș interpretează rolul Generalului Ipsilanti. Adaptarea nuvelei „Salata” din romanul fluviu Cronică de familie de Petru Dumitriu a fost inclusă în competiția oficială a Festivalului de la Cannes în 1994, având-o ca protagonistă pe superba actriță britanică Kristin Scott-Thomas alături de nume importante ale filmului românesc, printre care Olga Tudorache, Răzvan Vasilescu, George Constantin și Claudiu Bleonț.