…aveam intr-o primavara o palarie cu doua fete -bej-maro care-i statea f bine. n-o mai am. i-as face-o cadou. priveam amuzata cum toate gagicile din cantina unui liceu timisorean intorceau capul dupa el. il vazusera la bustul gol cu o colivie in mana pe scena teatrului german. avea parul cret, brunet, pana la umeri, f bichonic, if i may say so. se pregatea sa dea la actorie la cluj. caras il incuraja cu indarjire si asta nu din spirit concitadin (amandoi sunt din Iasi). mi-a placut la nebunie intr-un examen de anu 3 commedia dell’arte la care am ras cu lacrimi. fugitiv la teatrul imposibil. s-a tuns. nu am apucat sa-i vad spectacolu de licenta. l-am revazut acum ceva vreme in bucuresti intr-o piesa cioraniana de-a lui Afrim jucata la odeon, aia faina in care-a adus iepuri pe scena. i-am facut poze in hol. la un party de la tiff-ul de anu trecut caras imi aratase ce brand a facut baiatu. impresionant.
azi i-am citit numele in cateva articole. da, mi-a crescut inima de bucurie si mandrie “de mama”, ca deh, am prins un pic din cresterea lui in ale actoriei.
cristi grosu e pe lista nominalizatilor la UNITER -premiul pentru debut. pt rolul din “Purificare”, ala montat de Andrei Serban la Teatrul National din Cluj, care-a oripilat la FNT acu aproape 3 luni. a ajutat deci, alaturi de Anca Hanu, ca spectacolu asta sa ajunga la performanta de 6 nominalizari.
lasand la o parte montarea lui serban (actorii chiar sunt foarte buni si dedicati) care mi se pare o tampenie pretioasa (m-as incumeta sa raman pana la final daca as avea de stat pe un scaun confortabil), cristi grosu e chiar un actor foarte fain (si aci nu ma refer numai la fizicu lui demential lucrat – ar face o gramada de bani pt un shooting pt un catalog de underwear).
e indraznet, plastic, ghidush (si aici iar imi vine sa rad cand imi amintesc de povestea spusa d un actor, oripilat ca o tipa i-a cerut sa se arate “ghidush” la un casting), e puternic, natural, muncitor. isi merita un loc in “generatia asteptata”. si merita si uniterul.
1. poza din arhiva personala a lu mako: de la stanga (jos) la dreapta(jos) – vladut cepoi, ionut caras, cip rosu, cristi grosu. timisoara, aprilie 2001. ps- mi-am amintit “ca am mers la Deva” :)) dupa aia.
2. poza din arhiva personala a lu mako: de la stanga la dreapta – anca damacus, cristi grosu, ionut caras, bucuresti, octombrie 2004.
„Țăndări” – primul lungmetraj regizat de Bogdan Naumovici – invită publicul...