in care se arata ca raspund la intrebarea ce mai fac. de exemplu m-am uitat pe geam azi. de doua ori. si mi-am amintit lucruri. sau mi-am inchipuit lucruri. adica n-am vazut neaparat ce era dincolo de geam, ci de fapt ce era dincolo in general. dincolo, as in beyond. poate li se mai intampla si altora. printre imaginile insirate de-a latu privirii, in slow motion, era un copilash care sarea vesel pe niste pietre, pe o apa. si ultima piatra, f aproape de mal eram eu. si ma calca cu picioru stang si apoi se intorcea sau o lua pe ocolite, catre alte pietre, desi erau mai departe de locul unde voia sa ajunga. si pe care-l stiam amandoi.
in cele din urma a calcat pe piatra de eram eu si ce sa vezi, nu mai era copil, si nici eu nu mai eram lucioasa si plina de apa. si-am stat pe iarba si era vant. cald. yap, i din’t feel like a stepping stone anymore. just a solid, smooth rock, trustworthy, funny, nice, confy… (n. b.: stepping stones = stones in shallow river. their purspose? people can step from one to another and cross the river without getting their feet wet)
revenind. im ok, im fine, i dont like my earings today, but… life goes on:)
o las cu duffy sa mai intretina atmosfera
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=cJbPEdmTkic]But I will never be your stepping stone
Take it all or leave me alone
I will never be your stepping stone
I’m standing upright on my own
„Țăndări” – primul lungmetraj regizat de Bogdan Naumovici – invită publicul...