de drag, pisicenii

iubitel.jpg e oficial, definitiv: ne-am despartit. l-am visat frumos, cu toate cele calde ale lui, cu pupaturi de dimineata, imbratisari de seara, masaj pe spate si gat, adormit la pieptu meu sau in paru meu… l-am visat ca ma viseaza.
l-am visat zambind, cu toate nastrusniciile: fuga dupa mine, dupa minge, pe sub masa de bucatarie, joaca cu nisipul, gherutzele si dintzisorii bine infipti in glezne si incheieturi, pasiunea pentru cosmetice, scrumiera, rucsac, pungi, perdele, fotoliu, laptop, maus si cablul de net, cataratul pe dulap, privirile vanatoare urmate de sarituri elastice in spate, buretele de vase si oglinda gasite invariabil in fiecare dimineata pe covor, in mijlocul casei…

ce-i trebuie responsabilitati feline unei persoane alergice, neexperimentate in campu animalelor, care sta putin la casa ei mica si cu chirie, cu multe tabieturi, egoisme, individualisme si autoclaustrari, zice lumea… asa si-a zis si mako-chan, ca sa nu se lase coplesita de experienta celei mai calde saptamani din viata ei cat a fost bolnava la pat si hiro-chan a ingrijit-o si-a alinat-o.

si-a zis mako-chan ca sufletelului pufos o sa-i fie mai bine intr-o casa noua cu doi oameni mai calzi si mai responsabili si mai iubitori care sa aiba grija de el, cu mai mult loc de joaca si de crestere…
si-a recunoscut mako-chan cat de mult isi doreste sa vina repejor si vremea in care sa fie ea si cu iubi ei familie pt sufletele umane si sufletele pufoase feline si caline, ca tot omu, cum a vazut la televizor si aievea.

si-a mai zis mako-chan ca asta trebuie sa fie ultimu post pisicos lacrimogen si se duce sa bea un ceai anti-stres.

HIRO & MAKO – CHAN ALBUM – PICASA

UPDATE: la 24 de ore de la despartire aflu ca a dormit deja in pat cu noii lui parinti…