in care se arata ca ori de cate ori vad cozi interminabile la bisericile cu moaste importante, in loc sa-mi amintesc de sfintenie si sarbatoare, ma cam iau nervii. anu asta am avut parca reactii mai linistite. iar azi, dupa ce-am vazut cozile de la sf dumitru, mi-am adus aminte de bunica mea. si-am trimis un gand bun la doamne doamne pt ea, pt parinti si dintr-o data s-a marit lista cu numele tututor care-au insemnat sau inseamna ceva pt mine. maine, mi-as dori ca in listele mentale ale tuturor celor care arunca o secunda de rugaciune catre dumnezeul in care cred sa mai fie cineva, pe care poate nu l-au cunoscut personal, dar de care au auzit ca are mare nevoie de ajutor. maine, de sf dumitru, sarbatoare pe care n-am respectat-o niciodata, langa bunica, in rugaciunea mea va fi gheorghe dinica. un om minunat, care sper din suflet sa se faca bine si sa ne poata bucura in continuare cu talentul lui.
„Țăndări” – primul lungmetraj regizat de Bogdan Naumovici – invită publicul...