Campania #yeslavot vrea să scoată oamenii la vot și apelează la vedetele Pro și la o mulțime de artiști tineri. Proiectele Gandul.info au încercat să atragă atenția asupra: agendelor candidaților, personalităților, dar și asupra criteriilor pe care ar trebui să le îndeplinească. Mulți au încercat să amintească și ce votăm – UN PREȘEDINTE.
Las și eu aici fix ce trebui, că până ajungeți la linkuri…. mai va…
Rolul Preşedintelui
Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei nationale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României)
Alegerea Preşedintelui
Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. […] Nici o persoana nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi succesive. (Articolul 81 – Constituţia României)
Durata mandatului
Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea juramântului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. (Articolul 83 – Constituţia României)
Incompatibilităţi şi imunităţi
În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se bucură de imunitate. Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.(Articolul 84 – Constituţia României)
Suspendarea din funcţie
In cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunera de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. (Articolul 95 – Constituţia României)
Punerea sub acuzare
Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţa comună, cu votul a cel puţin două treimi din numarul deputaţilor şi senatorilor, pot hotarî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare. (Articolul 96 – Constituţia României)
Vacanţa funcţiei
Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte. (Articolul 97 – Constituţia României)
Interimatul funcţiei
Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. Pe durata interimatului nu se pot transmite mesaje adresate Parlamentului, nu poate fi dizolvat Parlamentul şi nu se poate organiza referendumul. (Articolul 98 – Constituţia României)
Actele Preşedintelui
In exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. Decretele emise de Preşedintele României privind tratatele internaţionale încheiate în numele României, acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României, aprobarea înfiinţării, desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice, mobilizarea parţială sau generală a forţelor armatei, respingerea agresiunilor armate îndreptate împotriva ţării, instituiriea stării de asediu sau stării de urgenţă, precum şi în ceea ce priveşte conferirea de decoraţii şi titluri de onoare, acordarea gradului de mareşal, de general şi de amiral şi în ceea ce priveşte acordarea graţierii individuale, se contrasemnezază de primul-ministru. (Articolul 100 – Constiţutia României)
***
Numirea Guvernului
Preşedintele României desemneaza un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţa a postului, Presedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membrii ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele Romaniei va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru. (Articolul 85 – Constituţia României)
Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul de credinţă. (Articolul 104 – Constituţia României)
Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.Dacă primul-ministru îşi pierde calitatea de membru al Guvernului, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru până la formarea noului Guvern. (Articolul 107 – Constituţia României)
Consultarea Guvernului
Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită. (Articolul 86 – Constitutia României)
Participarea la şedinţele Guvernului
Preşedintele României poate lua parte la şedintele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politca externa, apărarea tarii, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
Preşedintele României prezidează şedintele Guvernului la care participă. (Articolul 87 – Constitutia României)
Mesaje
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii. (Articolul 88 – Constituţia României)
Promulgarea legilor
Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. (Articolul 77 – Constituţia României)
Dizolvarea Parlamentului
Dupa consultarea preşedintilor celor doua Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel putin două solicitari de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură data. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimile şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă. (Articolul 89 – Constituţia României)
Referendumul
Preşedintele României, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. (Articolul 90 – Constituţia României )
Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)
Preşedintele României reprezintă statul în relaţiile internaţionale şi, în aceasta calitate, încheie tratate în numele României sau poate da împuternicire, în aces scop, primului-ministru, ministrului afacerilor externe, altor membri ai guvernului sau unor reprezentanti diplomatici ai României. Pe baza împuternicirii date de Preşedintele României, Guvernul ia măsuri pentru iniţierea şi negocierea tratatelor internaţionale care se încheie în numele României. (Art. 1 – Legea 4/1991)
Negocierea şi semnarea tratatelor internaţionale încheiate în numele României, se fac pe baza împuternicirilor date de către Preşedinte, de catre delegatiile aprobate de acesta. (Art. 3 – Legea 4/1991)
Guvernul informează Preşedintele României şi parlamentul despre orice acord, convenţie sau alte întelegeri internaţionale pe care le încheie şi care nu trebuie să fie supuse ratificării.(Art. 5 – Legea 4/1991)
Preşedintele României, primul-ministru al Guvernului şi ministrul afacerilor externe pot negocia şi semna tratate, acorduri, convenţii şi alte întelegeri internaţionale, fără a prezenta depline puteri. (Art. 8 – Legea 4/1991)
Ratificarea sau aderarea, respectiv denunţarea tratatelor încheiate în numele României, se consemnează în instrumentele de ratificare sau aderare, respectiv de denunţare, semnate de Preşedintele României, investite cu sigiliul statului şi contrasemnate de ministrul afacerilor externe. (Art. 9 – Legea 4/1991)
ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL APĂRĂRII
Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotarârea Preşedintelui se supune ulterior apărarii Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constitutia României)
MĂSURI EXCEPŢIONALE
Preşedintele României, instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă, în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicita Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la înştiinţarea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora. (Articolul 93 – Constituţia României)
CONSILIUL SUPREM DE APĂRARE A ŢĂRII
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si securitatea nationala, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii. (Articolul 119 – Constitutia României) Presedintele României este presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. (Articolul 3 – Legea 39/1990 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii) Consiliul Suprem de aparare a Tarii se convoaca de catre presedintele acestuia, de regula trimestrial, sau ori de câte ori este nevoie. (Articolul 5 – Legea 39/1990) Presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii coordoneaza si îndruma întreaga activitate a acestuia. (Articolul 6 – Legea 39/1990)
SERVICIUL ROMÂN DE INFORMATII
Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţionala a României, parte componenta a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. (Articolul 1 – Legea privind organizarea si functionarea Serviciului Român de Informatii)
Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună, la propunerea Preşedintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însarcinata sa exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care va prezenta un raport în faţa celor doua Camere ale Parlamentului. Eliberarea din funcţie a directorului Serviciului Român de Informaţii se face de Parlament, în şedinţa comună a celor două camere la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori senatorilor. (Articolul 23 – Legea privind organizarea si functionarea S.R.I.)
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
d) acordă graţierea individuală.
( Art. 94 – Constitutia Romaniei)
***
Dacă nu credeți nicio televiziune și nu vă impresionează Smiley, aruncați un ochi peste campania VUNK ȘI PRIMA TV
Vunk şi Prima TV demarează campania „Ne facem auziţi“, prin care invită românii, în mod special tinerii, să meargă la vot în zilele de 2 şi 16 noiembrie. În ultimii ani, prezenţa românilor la vot a fost din ce în ce mai scăzută, reducându-se cu aproximativ 50% faţă de alegerile din 1990. Motivele celor care aleg să stea acasă în ziua alegerilor sunt multiple: lipsa de încredere în clasa politică, lipsa de interes, resemnare, dar mai ales, certitudinea că votul lor nu contează.
Cornel Ilie, solistul trupei Vunk, spune că în scrutinul din această toamnă „ne alegem omul care ne va reprezenta în toată lumea şi care va vorbi în numele nostru. Ne alegem omul care va fi răspunzător pentru România în care ne vom creşte copiii. Cei care sunt acum studenţi, vor conduce România în câţiva ani. Le doresc să primească o ţară aşa cum şi-o construiesc chiar de-acum.”
„Țăndări” – primul lungmetraj regizat de Bogdan Naumovici – invită publicul...