După succesul de box office cu Love Building, Dragoș Bucur, Dorian Boguță și Alexandru Papadopol se întorc în cinematografe cu o nouă comedie!
Trailerul comediei DOUĂ LOZURI surprinde perfect spiritul românului fără bani. În stilul caracteristic, aflat la ananghie, românul visează la un loz norocos și la un câștig peste noapte, dar, când îl lovește norocul, nu știe cum să reacționeze.
Povestea se învârte în jurul celor trei protagoniști, Sile, Dinel și Pompiliu ( Dragoș Bucur, Dorian Boguță și Alexandru Papadopol), care află că nu e de ajuns să fii declarat câștigător doar pentru că ai toate numerele bifate pe bilet, ci e nevoie să “suferi” până ajungi milionar, așadar, vor trece printr-o serie de aventuri pentru a se putea prezenta la Loterie să-și ridice premiul.
DOUĂ LOZURI e distribuit de Ro Image 2000, și se va lansa în toate cinematografele din România pe 7 octombrie 2016.
Q&A CU Dragoș Bucur, Dorian Boguță, Alexandru Papadopol – ACTORI :
- Cum s-a născut ideea pentru DOUA LOZURI?
(Dorian Boguță): Ideea a venit de la Paul și ne-a plăcut din prima. În primul rând pentru că avem toată încrederea în el. Apoi părea haioasă încă din scriitură și acoperea prin personaje toți cursanții de la Actoriedefilm.ro, ceea ce a fost foarte important pentru noi să putem lucra cu toată echipa.
(Alexandru Papadopol): Ideea a venit după ce mai făcusem două lungmetraje care au avut mare succes la publicul larg și la cel de festival. Mă refer aici la seria “Love building” în regia Iuliei Rugină. Deci “nașterea” unui nou film a venit oarecum firesc. Asta dacă vorbim de idee și atât! Restul este marea încercare: scenariu, regie, regizor, actori, etc.
(Dragoș Bucur): A devenit o provocare pentru noi ca în fiecare an să facem un film alături de absolvenții școlii noastre de actorie. Având o foarte bună relație cu Paul Negoescu (care a mai regizat doua scurt metraje în colaborare cu Actoriedefilm.ro) am decis împreună să ne aruncăm cu capul înainte în realizarea “unei comedii”.
- Care este scena pe care ați repetat-o cel mai mult? Și de ce?
(Dorian Boguță) : Îmi aduc aminte ca secvența cu politistul care ne oprește s-a filmat mai mult. Eu trebuia să opresc Dacia la milimetru, din motive de lumină și scenografie și nu reușeam întotdeauna. Mă opream ori cu 10 cm mai în față ori mai în spate. Până la urmă am reușit, dar a durat ceva. Ce să zic, nu eram obișnuit cu o Dacie fabricată prin anii 70.
(Alexandru Papadopol) : Scena cu câștigul la Loto, când ne dăm seama că suntem “marii câștigători”. De departe e cea mai grea, cea mai consistentă și, normal, cea mai elaborată. Am tras foarte multe duble la care trebuia să ne păstrăm entuziasmul intact.
(Dragoș Bucur): Cred că piesa de rezistență a filmului, secvență la care spectatorii râd de fiecare dată în hohote, discuția dintre noi și polițaiul Guspenec, este cea la care am tras cele mai multe duble (în jur de 18). Nu am înțeles în timpul filmărilor de ce a insistat Paul să tragă atâtea duble, dar la prima vizionare când nu mai puteam de râs, am înțeles.
- Cât au durat filmările pentru DOUĂ LOZURI și unde au avut loc?
(Dorian Boguță) : Am ales să filmăm în Câmpia Română și puțin aproape de Dunăre. Nu ne-am îndepărtat prea mult de București pentru că riscăm să ne întoarcem pe jos înapoi. Am fost doar până la Ploiești, Buftea, Giurgiu și, cum am mai zis, Câmpia Română, mai ales că în vară e chiar spectaculoasă.
(Alexandru Papadopol) : Au durat 15 zile și 15 nopti, a fost un ritm infernal. Locațiile au fost diverse și am filmat în multe orașe ale țării deosebit de “pitorești”. De acolo proveneau cei trei “crai” de provincie.
- Ce ne puteți spune despre personajele pe care le interpretați? Le găsim la fel de naturale și în viața reală?
(Dorian Boguță): Despre Dinel pot spune că aș merge să-mi repar mașina la el. E un băiat de treabă, cinstit, puțin naiv și în unele cazuri încet la minte. Cu siguranță putem găsi așa personaje în viața reală și chiar destul de des. E cumva tipologia băiatului sărac, dar bun din provincie care își mai îneacă amarul în băutură.
(Alexandru Papadopol): Din păcate da! Eu am găsit în aproape fiecare instituție a statului câte un “Pompiliu”. Din punctul ăsta de vedere suntem acoperiți sută la sută. Personajele sunt profund recognoscibile, fără a fi niște caricaturi.
(Dragoș Bucur): După ce am văzut prima oară filmul am întrebat-o pe Dana (soția mea) cu oarecare spaima dacă există vreo legătură între Sile (personajul meu) și Dragoș Bucur, deoarece Sile este un guraliv impulsiv cu care cred că am ceva lucururi în comun și spun asta fara mândrie, ci cu îngrijorare!
- E ceva ce vă place în mod special la personajele pe care le interpretați?
(Dorian Boguță): Mi-a plăcut că a trebuit să lucrez la tipologia fizică (mustață, dinte de aur) și din aceste elemente să încep să construiesc personajul. Până acum mă ocolise tipul acesta de rol.
(Alexandru Papadopol): Da! Dorința lui Pompiliu de a fi mai deștept ca alții este absolut perfectă. El este un conspiraționist de duzină care are certitudini în ceea ce privește “bunul mers al lumii”. Asta îl face deosebit de bănuitor și de comic!
(Dragoș Bucur): Da, toți trei au o naivitate care te face să îi iubești!
- De ce o Dacie? Și de unde ați făcut rost de ea?
(Dorian Boguță): Dacia înseamnă mașina de provincie din România. A fost mai ușor decât ne-am așteptat să facem rost de una. Ne mândrim că mașina noastră e una de colecție și arată al naibii de bine.
(Alexandru Papadopol): Prima mașină a părinților mei a fost o Dacie albă. Am crescut pe vremea lui Ceaușescu înconjurat de Dacii și de Oltcit-uri. E o mașină care trezește amintiri, nostalgii și este percepută drept mașina “simbol național”. Asta e o vorbă care i-ar fi plăcut lui Pompiliu Borș de la Consiliul Județean.
(Dragoș Bucur): Adevărul este că Dacia 1300 trezește nostalgii în sufletul oricărui român, așa că era firesc să apelăm la acest simbol al nostru. Dacia din film este una care aparține unui adevărat colecționar, un fan al mașinilor de epocă.
- Ce amintiri vă leagă de Dacia, dincolo de mașina din film? Părinții au avut Dacii? Ați avut vreo întâmplare personală cu o Dacie?
(Dorian Boguță): Din păcate (ori din fericire) pe mine nu mă leagă nici o amintire de această mașină prin simplu fapt ca nu m-am născut pe teritoriul României actuale și părinții mei au avut o Ladă. Dar îmi aduc aminte totuși că acum vreo 12-13 ani în urmă, mi-am dus mașina mea la service și aveam un drum spre mare. Am făcut rost doar de o Dacie veche să mă deplasez până acolo. Ca să pot ajunge fără probleme cu ea proprietarul mi-a zis să dau drumul la căldură în mașină, altfel se călește motorul. Și am mers vreo 5 ore (mai mult de 90km/h nu mergea săraca) la 35 de grade afară cu căldura pornită în mașină. Când am ajuns aveam senzația că am slăbit 3 kg. Eh, important e că am ajuns.
(Alexandru Papadopol): Țin minte că Dacia noastră era considerată ca fiind bună pentru că avea piese originale franțuzești. Am călătorit foarte mult cu Dacia aia. A doua mașină a noastră a fost un Oltcit, dar asta o să vă povestesc când facem alt film cu alte lozuri și alte mașini.
(Dragoș Bucur): Nu am avut Dacia 1300, dar am avut o mașină nemțească din 1975 pe care am cumpărat -o cu 300 Usd si care mi-a marcat la propriu și figurat anii tinereții.
- Ce mituri românești se regăsesc în film?
(Dorian Boguță): Că te poți îmbogăți de pe o zi pe alta fără să muncești, că poți da țepe, că dacă pleacă nevasta în Italia fără bărbat obligatoriu se va prostitua, că băutura la noi e baza, din astea de ale noastre. A, da, și că tot România e casa noastră, oricât de bine ar fi printre străini.
(Alexandru Papadopol): Lumea lui Pompiliu este plină de mituri.
(Dragoș Bucur): Nu e un mit. E ultima speranță a omului care nu o mai scoate la capăt oricâte ar încerca! Să câștige mulți bani la Loterie și să trăiască în lux!
- S-a pierdut un hobby – de a meșteri Dacia în fața blocului? Ce fac acum pasionații de Dacii?
(Dorian Boguță): Probabil le repară la service cine le mai are.
(Alexandru Papadopol) : Nu mai știu. Știu că atunci când eram mic aveam un vecin care a meșterit ani de zile la o mașină pe care nu am văzut-o mergând niciodată. Îi scotea motorul pe o sanie care stătea lângă mașină și meșterea la el toată ziua. Făcea o tură cu mașina în jurul blocului și invariabil se oprea sau începea să curgă ulei sau benzină sau făcea un zgomot dubios și o aducea la loc și o mai repara un an. Cam asta era atunci. Acum am văzut că are tot o Dacie, model nou.
(Dragoș Bucur): Pasionații de Dacii s-au grupat în cluburi și asociații și să știți că fac lucruri extraordinare!
- Care ar fi 3 lucruri/obiecte/replici memorabile din film?
(Dorian Boguță): Umorul. Dacia și Actoriedefilm.ro
(Alexandru Papadopol): ȘOSETELE,SANDALELE și NICU TESLEA…român din Banatu’ Sârbesc.
(Dragoș Bucur): Două Lozuri și o Dacie:)
- De câte ori ați jucat la loto până acum? A fost vreunul norocos?
(Dorian Boguță): Am jucat o singură dată la filmări. Am pariat numerele care se regăsesc în film. Dacă eram norocos, cred că se știa acest lucru.
(Alexandru Papadopol): N-am jucat niciodată. E prea complicat.
(Dragoș Bucur): Nu e pentru mine jocul de noroc, din fericire am noroc în altele:)
- Începe publicul din România să aprecieze producțiile autohtone?
(Dorian Boguță): Eu asta îmi doresc. Cel puțin afară acest lucru se întâmplă de ani buni și pot spune cu siguranță că produsul cel mai apreciat și valoros afară sunt filmele românești, trebuie doar să dai o căutare pe Google. Ar trebui ca oamenii să înțeleagă acest lucru și să accepte. E chiar un fenomen și ar fi păcat să dispară.
(Alexandru Papadopol): “Două lozuri” a avut parte de o primire excepțională din partea publicului românesc festivalier. Mii de oameni au râs în hohote, ne-au felicitat și cred că va fi un succes atunci când va intra în cinema. Este o comedie care naște deja mari așteptări.
(Dragoș Bucur): Cu siguranță! Îmi doresc să îi facem să râdă în hohote când văd Două lozuri și să îi facem să aprecieze și mai mult comediile românești.
- Ce mesaj le-ați transmite tinerilor care se gândesc să se înscrie la actorie?
(Dragoș Bucur): Să facă meseria asta din și cu pasiune!
(Dorian Boguță): Dacă aș putea întoarce timpul tot actor m-aș face. Iar dacă acum eram doctor probabil spuneam că tot doctor mi-aș fi dorit să devin. Cred că cel mai important e să își facă plăcere ceea ce faci.
(Alexandru Papadopol): Să înțeleagă că actoria ține mult de noroc, dar dacă ai “căzut” sub niște stele bine aliniate poți fi un om care să aibă cea mai frumoasă meserie din lume. Există un risc, dar merită încercat!
- Cum lucrați împreună?
(Dorian Boguță): După atâția ani nu mai lucrăm, facem ce ne place cel mai mult, pentru că avem aceeași mentalitate și gusturi.
(Alexandru Papadopol): Filmele pe care le-am făcut și faptul că școala de actorie și casa de producție funcționează dovedesc faptul că și noi funcționăm bine în formula asta!
(Dragoș Bucur): Cred că puține trio-uri au chimia pe care o are Bucur-Boguță-Papadopol! Ținem unul la altul, ne apreciem, ne suportăm ironiile și înțepăturile reciproce și ne dorim același lucru – să facem filme.
- Aveți un “ritual” în zilele de filmare?
(Dorian Boguță): Râdem mult în rulota înainte de filmare și facem mișto unul de altul.
(Alexandru Papadopol): Da, în general ne învățăm textul. J
(Dragoș Bucur): Da. Cafea și Distracție.
„Țăndări” – primul lungmetraj regizat de Bogdan Naumovici – invită publicul...